Viața și lupta pentru credință
Sfântul Atanasie cel Mare (296–373), Arhiepiscop al Alexandriei, este unul dintre cei mai importanți Părinți ai Bisericii și una dintre cele mai puternice voci ale creștinismului din primele secole. Născut în Alexandria, Egipt, a primit o educație teologică profundă și a devenit diacon al Bisericii la o vârstă foarte tânără.
A participat la Sinodul I Ecumenic de la Niceea (325) ca diacon al Episcopului Alexandru, unde a avut un rol esențial în combaterea ereziei ariene. Arius susținea că Fiul lui Dumnezeu este o creatură, nu de aceeași ființă cu Tatăl — o învățătură pe care Atanasie a combătut-o cu toată puterea, apărând cuvintele Evangheliei:
„Eu și Tatăl una suntem." (Ioan 10:30)
Exilul și neclintirea
După ce a devenit Arhiepiscop al Alexandriei în 328, a fost exilat de cinci ori de împărați romani care susțineau arianismul. A petrecut în total 17 ani în exil, dar nu a cedat niciodată în apărarea dreptei credințe. În timpul exilurilor a trăit printre călugării din deșertul Egiptului, scriind biografia Sfântului Antonie cel Mare, care a inspirat monahismul creștin.
„Athanasius contra mundum" — „Atanasie împotriva lumii" — este expresia care descrie curajul său. Când aproape toți episcopii au cedat presiunii politice și au acceptat arianismul, Atanasie a rămas singur, neclintit. Exemplul său ne învață că adevărul credinței nu se stabilește prin majoritate, ci prin fidelitate față de Revelația dumnezeiască.
Teologia îndumnezeirii
Scrierile sale teologice, în special „Despre Întruparea Cuvântului" și „Cele trei cuvântări împotriva arienilor", au fundamentat doctrina Sfintei Treimi și au influențat Crezul Niceo-Constantinopolitan pe care îl rostim la fiecare Sfântă Liturghie.
„Cuvântul S-a făcut trup pentru ca noi, primind Duhul Său, să ne îndumnezeim."— Sfântul Atanasie cel Mare
Această viziune luminoasă asupra mântuirii — nu doar iertare, ci transformare reală a omului — rămâne inima teologiei ortodoxe. Dumnezeu S-a făcut om pentru ca omul să se îndumnezeiască. Este cea mai profundă afirmație a credinței creștine despre destinul omului.
Învățături pentru viața noastră
Sfântul Atanasie ne învață prin exemplul său:
- Curajul mărturisirii — Să nu ne temem să apărăm adevărul, chiar dacă suntem singuri.
- Răbdarea în suferință — Exilul și prigoana nu i-au slăbit credința, ci au întărit-o.
- Fidelitatea față de Tradiție — Credința nu se adaptează la moda vremii, ci rămâne neschimbată.
- Viziunea transformatoare — Scopul vieții creștine nu e doar moralitatea, ci îndumnezeirea — unirea cu Dumnezeu.
„Fiți tari, neclintiți, sporind totdeauna în lucrul Domnului." (1 Corinteni 15:58)
Este considerat „Părintele Ortodoxiei" și „Stâlpul Bisericii". Prăznuirea sa se face pe 18 ianuarie, împreună cu Sfântul Chiril al Alexandriei.
Biserica noastră din Baden îl are ca ocrotitor principal. Sub protecția sa, ne rugăm pentru întărire în credință, curaj în mărturisire și unitate în comunitatea noastră.